Inivitați la RFI - 9 iulie 2016

Am lansat volumul!

Invitație lansare volum: Prezentul comunismului: memorie culturală şi abordări istoriografice.

Lansarea volumului

Prezentul comunismului: memorie culturală şi abordări istoriografice,

editori Claudia-Florentina Dobre, Valeriu Antonovici, editura Ratio et Revelatio, 2016

Joi, 26 mai 2016, ora 18, librăria Humanitas Kretzulescu

Invitat special: Lucian Boia

    În prezența editorilor și a autorilor celor 15 capitole reunite în volumul apărut în luna mai 2006, Librăria Humanitas Kretzulescu va găzdui o dezbatere despre istoriile şi memoriile comunismului în România.

 

            România ultimilor 26 de ani a purtat şi poartă povara moştenirii comuniste. O moştenire care a modelat instituţii, mentalităţi, obiceiuri şi comportamente atât individuale cât şi colective. Moştenirea unui trecut ce bântuie precum o fantomă prezentul, un trecut ce nu vrea să plece şi care necesită o analiză pertinentă şi lucidă.

            Studiile reunite în volumul, Prezentul comunismului: memorie culturală şi abordări istoriografice, ne propun o incursiune în multiplele aspecte ale rememorării comunismului şi ale cercetării critice a acestuia. Represiunea este prezentă prin intermediul memoriilor şi a memorialisticii, care asigură puntea între adevăr şi ficţiunea literară, viaţa cotidiană reiese din scrisorile femeilor, triplu asuprite de regim (ca indivizi, ca femei, ca mame), rezistenţa la manipulare şi minciună îşi găseşte drumul prin acţiunile şi scrierile celor ce s-au opus într-un fel sau în altul. Consecinţele absurde şi dramatice ale comunismului în lumea de azi sunt puse în evidenţă atât de literatura post-comunistă cât şi de numeroasele documente de arhivă studiate critic de autorii noştri, dar şi prin urmările dezastrelor umane şi materiale provocate de tragedii precum cea de la Cernobâl.

            http://25aftercommunism.blogspot.ro/

A apărut volumul conferinței la Editura Ratio et Revelatio

Fragment: http://ratioetrevelatio.com/ro/index.php?controller=attachment&id_attachment=51

Video

Photos https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10152492735376630.1073741840.605376629&type=1&l=00674b9350
Mulțumim partenerilor media: http://expresnational.ro/ și http://epochtimes-romania.com/

După 25 de ani: Istoriile şi memoriile comunismului

În zilele de 20 şi 21 noiembrie 2014 s-au desfăşurat lucrările conferinţei internaţionale, După 25 de ani: Istoriile şi memoriile comunismului. Iniţiată de Claudia-Florentina Dobre şi Valeriu Antonovici şi organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Culturală Memoria, în parteneriat cu SNSPA, conferinţa s-a bucurat de participarea a peste 100 de persoane, profesori universitari, cercetători, postdoctoranzi, doctoranzi din Republica Moldova, Bulgaria, Germania, Statele Unite ale Americii, ce au prezentat 65 de lucrări privitoare la tematica memoriei şi istoriei comunismului.

Organizatorii și-au propus realizarea unui spațiu academic interactiv care să analizeze trecutul comunist şi moştenirea lui post-comunistă într-un efort de a înţelege atât regimul ce a schimbat structural România şi Europa de Est cât şi consecinţele acestui fenomen pe termen lung. Conferinţa s-a dorit şi a reuşit să se instituie drept cadru de reflecţie teoretic asupra istoriografiei româneşti şi internaţionale privitoare la comunism precum şi asupra rolului memoriei în crearea identităţilor naţionale şi colective într-o regiune aflată sub semnul unei traume culturale provocate de un regim absurd şi dictatorial.

Lucrările prezentate au generat dezbateri aprinse privitoare la tipologiile tranziției, structurile de legătură dintre o epocă și alta dar şi la moştenirea şi moştenitorii comunismului. Participarea internaţională a dat loc unui schimb de idei şi experienţe utile în înţelegerea comunismului din Europa centrală şi de est şi a deschis noi căi de colaborare între experţii acestei regiuni. 

Despre organizatori:

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005. Rolul său rezidă, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Înfiinţată în 1991, Fundaţia Culturală Memoria este o organizaţie ne-guvernamentală, fără scop lucrativ, a cărei misiune a fost şi este de a promova drepturile omului, valorile civice şi de a restitui memoria unor vremuri ce au încă repercusiuni asupra societăţii româneşti actuale. Principala activitate a Fundaţiei Culturale Memoria este publicarea trimestrială a MEMORIEI, revista gândirii arestate, înfiinţată cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România de regretatul scriitor şi fost deţinut politic, Banu Rădulescu.

Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), înfiinţată în 1991 ca școală de guvernare și de pregătire a specialiștilor în domenii esenţiale ale societăţii, este un reper în peisajul academic românesc.

Claudia-Florentina DOBRE este doctor în istorie al Universităţii Laval din Québec şi secretar general de redacţie al revistei Memoria. A studiat la Central European University şi la Universitatea Laval unde şi-a susţinut doctoratul în 2007. A fost cercetător invitat la Institutul pentru Studierea Trecutului Recent de la Sofia, postdoctorandă a Universităţii din Bucureşti (2010-2013). În 2007, i-a fost acordată bursa „Robert Schuman” a Parlamentului european. A publicat mai multe articole şi cărţi despre memoria comunismului şi a persecuţiilor politice, despre fostele deţinute politic, despre viaţa cotidiană a închisorilor comuniste. Este co-realizatoare a filmului documentar dedicat deportărilor din perioada comunistă intitulat: „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”.

Valeriu ANTONOVICI este doctor în ştiinţe politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din 2011. Licenţiat în Sociologie, deţine un master în Antropologie şi dezvoltare comunitară obţinut la SNSPA. Membru în mai multe proiecte internaţionale, realizator independent de filme documentare, a co-realizat împreună cu Mirel Bănică documentarul „Locuri memoriale din România: Piaţa Universităţii”, şi împreună cu Claudia-Florentina Dobre filmului documentar „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”. În 2007, a realizat documentarul, „Nu putem vorbi desprecomunism la colţ de stradă”. Din 2011 susține seminarul de „Politică Românească - Analiza Sistemului Comunist din România” la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA şi din 2014 – seminarul de „Metode de Cercetare în Ştiinţele Sociale” la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice.

 

După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului

Conferinţă internaţională, 20-21 noiembrie 2014, Bucureşti

Organizatori : Fundaţia Culturală Memoria şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

Comitetul de organizare : Claudia-Florentina Dobre (doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA), Valeriu Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA)

Comitet ştiinţific : Cosmin Budeancă (director general, IICCMER), Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Radu Preda (preşedinte executiv, IICCMER), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin).

Parteneri : Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale (CEREFREA), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Informaţii organizatorice

Data conferinţei : 20-21 noiembrie 2014

Termen limită candidaturi : Vă rugăm să trimiteţi o scurtă propunere de maxim 300 de cuvinte şi o scurtă biografie până la data de 15 septembrie 2014 la următoarea adresă:cfdobre@gmail.com

Cei ale căror propuneri sunt acceptate de către comitetul academic vor fi înştiinţaţi pe 25 septembrie 2014. Ne propunem să publicăm lucrările conferinţei.

Limbi de lucru ale conferinţei : româna, engleza şi franceza.

25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.

Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.

Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care fac parte precum şi de  sistemul de învăţământ şi de media.

Ajungând la ora unui prim bilanţ istoriografic şi memorial invităm tinerii cercetători şi nu numai să împărtăşească în cadrul colocviului „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului” organizat de Fundaţia Culturală Memoria şi IICCMER pe 20-21 noiembrie 2014, cercetările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului românesc, est şi central european. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme documentare.

Avem în vedere următoarele teme dar orice digresiune de la acestea este binevenită:

• istoriografia comunismului
• viaţa cotidiană
• memoria şi istoria represiunii
• memoriile comunismului
• generaţia postmemorială