Video

Photos https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10152492735376630.1073741840.605376629&type=1&l=00674b9350
Mulțumim partenerilor media: http://expresnational.ro/ și http://epochtimes-romania.com/

După 25 de ani: Istoriile şi memoriile comunismului

În zilele de 20 şi 21 noiembrie 2014 s-au desfăşurat lucrările conferinţei internaţionale, După 25 de ani: Istoriile şi memoriile comunismului. Iniţiată de Claudia-Florentina Dobre şi Valeriu Antonovici şi organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Culturală Memoria, în parteneriat cu SNSPA, conferinţa s-a bucurat de participarea a peste 100 de persoane, profesori universitari, cercetători, postdoctoranzi, doctoranzi din Republica Moldova, Bulgaria, Germania, Statele Unite ale Americii, ce au prezentat 65 de lucrări privitoare la tematica memoriei şi istoriei comunismului.

Organizatorii și-au propus realizarea unui spațiu academic interactiv care să analizeze trecutul comunist şi moştenirea lui post-comunistă într-un efort de a înţelege atât regimul ce a schimbat structural România şi Europa de Est cât şi consecinţele acestui fenomen pe termen lung. Conferinţa s-a dorit şi a reuşit să se instituie drept cadru de reflecţie teoretic asupra istoriografiei româneşti şi internaţionale privitoare la comunism precum şi asupra rolului memoriei în crearea identităţilor naţionale şi colective într-o regiune aflată sub semnul unei traume culturale provocate de un regim absurd şi dictatorial.

Lucrările prezentate au generat dezbateri aprinse privitoare la tipologiile tranziției, structurile de legătură dintre o epocă și alta dar şi la moştenirea şi moştenitorii comunismului. Participarea internaţională a dat loc unui schimb de idei şi experienţe utile în înţelegerea comunismului din Europa centrală şi de est şi a deschis noi căi de colaborare între experţii acestei regiuni. 

Despre organizatori:

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005. Rolul său rezidă, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Înfiinţată în 1991, Fundaţia Culturală Memoria este o organizaţie ne-guvernamentală, fără scop lucrativ, a cărei misiune a fost şi este de a promova drepturile omului, valorile civice şi de a restitui memoria unor vremuri ce au încă repercusiuni asupra societăţii româneşti actuale. Principala activitate a Fundaţiei Culturale Memoria este publicarea trimestrială a MEMORIEI, revista gândirii arestate, înfiinţată cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România de regretatul scriitor şi fost deţinut politic, Banu Rădulescu.

Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), înfiinţată în 1991 ca școală de guvernare și de pregătire a specialiștilor în domenii esenţiale ale societăţii, este un reper în peisajul academic românesc.

Claudia-Florentina DOBRE este doctor în istorie al Universităţii Laval din Québec şi secretar general de redacţie al revistei Memoria. A studiat la Central European University şi la Universitatea Laval unde şi-a susţinut doctoratul în 2007. A fost cercetător invitat la Institutul pentru Studierea Trecutului Recent de la Sofia, postdoctorandă a Universităţii din Bucureşti (2010-2013). În 2007, i-a fost acordată bursa „Robert Schuman” a Parlamentului european. A publicat mai multe articole şi cărţi despre memoria comunismului şi a persecuţiilor politice, despre fostele deţinute politic, despre viaţa cotidiană a închisorilor comuniste. Este co-realizatoare a filmului documentar dedicat deportărilor din perioada comunistă intitulat: „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”.

Valeriu ANTONOVICI este doctor în ştiinţe politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din 2011. Licenţiat în Sociologie, deţine un master în Antropologie şi dezvoltare comunitară obţinut la SNSPA. Membru în mai multe proiecte internaţionale, realizator independent de filme documentare, a co-realizat împreună cu Mirel Bănică documentarul „Locuri memoriale din România: Piaţa Universităţii”, şi împreună cu Claudia-Florentina Dobre filmului documentar „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”. În 2007, a realizat documentarul, „Nu putem vorbi desprecomunism la colţ de stradă”. Din 2011 susține seminarul de „Politică Românească - Analiza Sistemului Comunist din România” la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA şi din 2014 – seminarul de „Metode de Cercetare în Ştiinţele Sociale” la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice.

 

După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului

Conferinţă internaţională, 20-21 noiembrie 2014, Bucureşti

Organizatori : Fundaţia Culturală Memoria şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

Comitetul de organizare : Claudia-Florentina Dobre (doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA), Valeriu Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA)

Comitet ştiinţific : Cosmin Budeancă (director general, IICCMER), Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Radu Preda (preşedinte executiv, IICCMER), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin).

Parteneri : Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale (CEREFREA), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Informaţii organizatorice

Data conferinţei : 20-21 noiembrie 2014

Termen limită candidaturi : Vă rugăm să trimiteţi o scurtă propunere de maxim 300 de cuvinte şi o scurtă biografie până la data de 15 septembrie 2014 la următoarea adresă:cfdobre@gmail.com

Cei ale căror propuneri sunt acceptate de către comitetul academic vor fi înştiinţaţi pe 25 septembrie 2014. Ne propunem să publicăm lucrările conferinţei.

Limbi de lucru ale conferinţei : româna, engleza şi franceza.

25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.

Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.

Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care fac parte precum şi de  sistemul de învăţământ şi de media.

Ajungând la ora unui prim bilanţ istoriografic şi memorial invităm tinerii cercetători şi nu numai să împărtăşească în cadrul colocviului „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului” organizat de Fundaţia Culturală Memoria şi IICCMER pe 20-21 noiembrie 2014, cercetările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului românesc, est şi central european. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme documentare.

Avem în vedere următoarele teme dar orice digresiune de la acestea este binevenită:

• istoriografia comunismului
• viaţa cotidiană
• memoria şi istoria represiunii
• memoriile comunismului
• generaţia postmemorială

Twenty Five Years Later. History and Memory of Communism

The International Conference of Bucharest

20 and 21 November 2014

Organizers: Memoria Cultural Foundation, The Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exil (IICCMER)

Partners: Francophone Regional Center of Advanced Studies in Social Sciences (CeReFREA), National School of Political and Administrative Studies (SNSPA)

Conference Committee:

Convenors: Claudia-Florentina Dobre (Memoria Cultural Foundation, CEREFREA), Valeriu Antonovici (SNSPA)

Advisory Board : Cosmin Budeancă (general manager, IICCMER), Liliana Deyanova (Professor, Department of Sociology, St. Kliment Ohridski Sofia University), Micaela Ghiţescu (Director, Memoria Cultural Foundation), Adrian Miroiu (Professor SNSPA), Radu Preda (Executive President, IICCMER), Liviu Rotman (Professor SNSPA), Izabela Skórzyńska  (Associated Professor of History at the ‘Adam Mickiewicz’ University of Poznań), Anna Wachowiak (Professor at the Higher School of Humanities, Szczecin).

Organisational Information:

Date : 20-21 November 2014

Abstract proposal and deadline: Please send your abstract of no more than 300 words together with a short biographical statement by 15 September 2014. Abstracts will be selected by the academic committee. We will notify you about the acceptance of your proposal by 25 September 2014. We plan to publish selected papers in a peer-reviewed journal or in a volume.

Please send your abstract and a biographical statement as well as all other inquiries to: cfdobre@gmail.com

Languages: Romanian, French, English

25 years after the fall of communism in Central and Eastern Europe, its history and memory are still controversial. On the one hand, the scholars of the region are still denouncing communist crimes. Their research is mainly concerned with repressive aspects of the communist period. On the other hand, in some left wing circles, researchers aim at studying the „modernity” of communism.    

The memory of communism is even more divided than its history. Nostalgia is haunting society as well as irony and dennouciation. For instance, recent polls on the memory of communism show that the former regime kept a rather positive image among Romanians. Furthermore, young people born after 1989 consider communism a period of security and steadiness. Reflecting a postmemorial turn in remembering communism in Romania, this approach might be encountered in other countries of the region. 

If those who experienced communism are nostalgic or struggle to denounce the communist crimes and abuses, those born in the late 1980s remember communism with irony. Their approach to communism tends to become mainstream as this generation came to power in many sectors of the social, cultural, and political life of Romania.

After 25 years, the time to make a point of trends and evolution concerning the memory and history of communism has arrived. Therefore, we invite scholars and young researchers to attend our international conference, „25 Years After. History and Memory of Communism” organized by the Memoria Cultural Foundation and IICCMER on 20 and 21 November 2014 in Bucharest. We welcome papers in Romanian, English, and French as well as audio and video presentations, documentaries, posters and artistic installations on the following topics (any other related topics of research are welcomed) :

• Historiography of communism
• Everyday life
• Memory and history of the repression
• Memory trends
• Postmemory generation

Après 25 ans. Histoires et mémoires du communisme

Conférence internationale à Bucarest

20 et 21 Novembre 2014

Organisateurs : Fondation Culturelle Memoria, l’Institute de l’Investigation des Crimes du Communisme et de la Mémoire de l’Exil Roumain (IICCMER)

Comité d’organisation : Claudia-Florentina Dobre (Mémoria, CEREFREA), Valeriu Antonovici (SNSPA)

Comité scientifique : Cosmin Budeancă (directeur général, IICCMER), Liliana Deyanova (professeur, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (directeur, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (professeur, SNSPA), Radu Preda (président, IICCMER), Liviu Rotman (professeur, SNSPA), Izabela Skórzyńska (maître de conférence, Université ‘Adam Mickiewicz’, Poznań), Anna Wachowiak (professeur, Higher School of Humanities, Szczecin).

Informations

Date : 20-21 Novembre 2014

Terme limite pour envoi des propositions : 15 septembre 2014. Les propositions ne doivent pas dépasser 300 mots et devront être accompagnées d’une courte notice biographique. On encourage les artistes à participer avec des films, installations artistiques, affiches. Les intervenants seront notifiés le 25 septembre 2014.

Les travaux de la conférence seront publiés en volume ou dans un numéro spécial de la revue Memoria.

Envoiez, s.v.p., votre proposition à l’adresse suivante : cfdobre@gmail.com

Langues : français, anglais, roumain

Partenaires : Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales (CEREFREA), SNSPA

25 ans après la chute du communisme en Europe centrale et orientale, la mémoire et l’histoire de ce régime restent controversées. D’une part, l’historiographie du communisme réside sous le signe de la dénonciation des crimes et des abus commis par ce régime. D’autre part, dans certains cercles de gauche, le communisme est associé au modernisme et à la modernisation.

La mémoire du communisme semble encore plus divisée que son histoire. Plusieurs tendances mémorielles se sont manifestées et se manifestent encore dans l’espace public, parfois en concurrence les uns avec les autres. La dénonciation mémorielle a connu ses temps forts dans les années 1990. La nostalgie la côtoyait de près. Elle s’est déclinée sous plusieurs aspects dont le tout dernier vise les jeunes nés après la chute du régime. Ceux-ci, bien qu’ils n’aient jamais connu le communisme, ont fait la leur une mémoire de famille mythologisée.

Si la dénonciation est l’apanage de ceux qui ont souffert toute sorte des persécutions pendant le communisme et la nostalgie est l’attitude de ceux qui y ont trouvé le sens de leur vie, l’ironie, déclinée souvent sous la forme de l’auto-ironie, anime la génération de ceux qui ont vécu leur jeunesse dans les années 1980. Pour eux, le communisme représente l’époque des privations de toute sorte, mais également l’époque d’un jeu de rôles destiné à surmonter les difficultés de la vie quotidienne. 

Un quart de siècle après la chute du communisme, on essaie de trouver des réponses à une série de questions: Qu’est-ce qu’on doit retenir du communisme? De quoi se rappeler? Comment doit-on écrire son histoire? Comment le faire?

À ces questions et à beaucoup d’autres, on invite les chercheurs du communisme à trouver des réponses dans le cadre de notre conférence, Après 25 ans. Histoires et mémoires du communisme, organisée à Bucarest, le 20 et 21 novembre 2014.

Les thèmes suivants sont proposés pour réflexion (néanmoins, les chercheurs sont libres à nous surprendre avec les sujets de leurs recherches):

• L’historiographie du communisme
• La vie quotidienne
• La mémoire et l’histoire de la répression
• Les mémoires du communisme
• La génération post-mémorielle