După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului
Conferinţă internaţională, 20-21 noiembrie 2014,
Bucureşti
Organizatori : Fundaţia Culturală Memoria şi Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)
Comitetul de organizare : Claudia-Florentina Dobre (doctor
în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA), Valeriu Antonovici
(doctor în ştiinţe politice, SNSPA)
Comitet
ştiinţific : Cosmin Budeancă (director
general, IICCMER), Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski,
Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Radu
Preda (preşedinte executiv, IICCMER), Liviu Rotman (profesor,
SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor,
Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin).
Parteneri : Centrul Regional Francofon de
Studii Avansate în Ştiinţe Sociale (CEREFREA), Şcoala Naţională de Studii Politice
şi Administrative (SNSPA).
Informaţii organizatorice
Data
conferinţei : 20-21 noiembrie 2014
Termen limită candidaturi : Vă rugăm să trimiteţi o scurtă propunere
de maxim 300 de cuvinte şi o scurtă biografie până la data de 15 septembrie 2014 la următoarea adresă:cfdobre@gmail.com
Cei ale căror
propuneri sunt acceptate de către comitetul academic vor fi înştiinţaţi pe 25
septembrie 2014. Ne propunem
să publicăm lucrările conferinţei.
Limbi de lucru ale conferinţei : româna, engleza şi
franceza.
25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria
şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria
comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest
regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce
în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.
Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai
divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim.
Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii
lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru
o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră
epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor
comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe
rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O
memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în
spaţiul public al regiunii.
Dacă cei care au experimentat comunismul se
manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc
această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a
avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi
chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul
din care fac parte precum şi de sistemul
de învăţământ şi de media.
Ajungând la ora unui prim bilanţ istoriografic şi
memorial invităm tinerii cercetători şi nu numai să împărtăşească în cadrul
colocviului „După 25 de ani. Istoriile
şi memoriile comunismului” organizat de Fundaţia Culturală Memoria
şi IICCMER
pe 20-21 noiembrie 2014, cercetările lor privitoare la memoria şi istoria
comunismului românesc, est şi central european. Sunt binevenite lucrări clasice
în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video,
postere şi filme documentare.
Avem în vedere următoarele teme dar orice digresiune
de la acestea este binevenită:
- istoriografia comunismului
- viaţa cotidiană
- memoria şi istoria represiunii
- memoriile comunismului
- generaţia postmemorială